Amigdalită

Amigdalele sunt cele două mici bile de țesut glandular (limfatic) situate pe fiecare parte laterală a limbii în spatele gâtului. Ele fac parte din sistemul imunitar, produc anticorpi și celule albe din sânge (limfocite) pentru a ataca germenii din interiorul faringelui. Acest lucru face ca amigdalele să facă parte din prima ta linie de apărare împotriva bacteriilor din alimente sau aer.

Amigdalele sunt relativ mici în primul an de viață al unui bebeluș și cresc în dimensiuni pe măsură ce un copil inaintează în vârstă. De obicei, dimensiunea lor maximă în raport cu cavitatea bucală este între vârsta de patru și șapte ani.

Amigdalita apare atunci când amigdalele se infectează și poate fi cauzată de bacterii sau viruși. Amigdalita se poate dezvolta la oameni de toate vârstele. Cu toate acestea, adulții care suferă de amigdalită au avut în general mai multe infecții în viața lor, astfel încât nu mai se îmbolnăvesc la fel de des ca și copiii.

Simptomele amigdalitei includ:

  • Pete albe sau galbene de puroi pe amigdale
  • Dureri în gât – deși unii copii se plâng de durere în burtă  mai degrabă decât de dureri în gât
  • Ganglionii umflați sub fiecare parte laterală a mandibulei
  • Durere la înghițire
  • Febră
  • Respirație urât mirositoare.

Bacterii, virusuri și amigdalite

Când amigdalita este cauzată de bacterii (în aproximativ 15 la sută din toate infecțiile amigdalelor), vorbim de obicei de streptococ. Nu este ușor de spus când amigdalita este cauzată de bacterii, medicul dumneavoastră poate face un test, utilizează un tampon special din vată sterilă de bumbac pe un băț pe care îl aduce în contact cu amigdala și apoi îl trimite la un examen bacteriologic.

Există multe virusuri care pot provoca amigdalită. Antibioticele nu ajută dacă amigdalita este cauzată de o infecție virală.

Complicațiile amigdalitei

Amigdalita poate duce la o serie de complicații, inclusiv:

  • Amigdalită cronică – infecția amigdalelor care nu se vindecă complet. Persoana poate continua să se simtă rău și obosită
  • Infecții secundare – infecția se poate răspândi în nasul, sinusurile sau urechile persoanei
  • afectarea urechii (otita medie) la copii – vegetațiile adenoide (“polipii”) fac parte din același grup de ganglioni limfatici ca și amigdalele. Când vegetațiile adenoide se inflamează (de obicei atunci când amigdalele sunt de asemenea mari), acestea pot bloca trompa lui Eustache, care merge din spatele gâtului până la urechea medie. Acesta este tubul subțire prin care urechea medie (partea din spatele timpanului) se ventilează. Dacă acest tub rămâne blocat, de cele mai multe ori în urechea medie se formează lichid care interferează cu auzul. Aceasta se numește otita seroasă.
  • Flegmonul – dacă infecția se răspândește în țesutul din jurul amigdalelor, se poate forma un abces în gât, cunoscut și sub denumirea de flegmon periamigdalian. Acest lucru provoacă dureri severe, febră mare, greutatea de a deschide gura și poate interfera cu înghițirea și chiar respirația. Antibioticele pot ajuta, dar uneori este necesară o operație pentru drenarea abcesului.

Tratamentul amigdalitei

Deoarece majoritatea atacurilor de amigdalită sunt cauzate de virusuri, cea mai mare parte a tratamentului are ca scop contribuirea la ameliorarea simptomelor precum durerea și febra. Paracetamolul poate ajuta și persoana trebuie să se odihnească. Majoritatea copiilor cu amigdalită nu se simt bine și îi doare când înghit. Pacientul trebuie sa se hidrateze corespunzător, altfel durerile se pot accentua. Nu vă faceți griji dacă un copil încetează să mănânce o zi sau două. De obicei, se ridică repede când infecția a dispărut.

Pentru amigdalita care este cauzată de bacterii, se prescriu antibiotice. Este foarte important de precizat: cel mai corect mod de a administra antibiotic este sa se recolteze un exudat faringian pentru examen bacteriologic (cultura + antibiograma). Administrarea antibioticului se face NUMAI DUPĂ RECOLTAREA EXUDATULUI, altfel riscăm să nu știm cu ce sa tratăm pacientul în cazul în care antibioterapia inițială nu este eficientă.

Exudatul se recoltează dimineața, cat mai aproape de ora trezirii, pacientul trebuie sa nu fie spălat pe dinți, să nu fii mâncat, să nu fii băut. Exudatul se recoltează NUMAI ÎN LABORATORUL DE BACTERIOLOGIE, recoltarea în ambulator utilizând mediu de transport poate să scadă precizia analizei.

Amigdalectomia

Dacă puseele de amigdalită devin frecvente și severe sau cauzează complicații, medicul ORL-ist poate sugera o operație, cunoscută sub numele de amigdalectomie.

Motivele amigdalectomiei pot include:

  • Episoade recurente de amigdalită însoțite de durere, disconfort și temperatură ridicată (minim 6 episoade in ultimii 3 ani)
  • Amigdalită cronică care nu se vindeca cu antibiotice
  • Infecții frecvente ale urechii asociate cu amigdalită
  • Dificultăți de respirație din cauza amigdalelor mărite
  • Flegmon amigdalian – la minim 4-6 săptămâni de la acel episod este obligatorie amigdalectomia
  • Cresterea vizibilă în volum a unei singure amigdale.

Probleme medicale de luat în considerare înainte de amigdalectomie

Înainte de a face o amigdalectomie, medicul vă va face un control clinic complet. Țesutul amigdalelor are un aport mare de sânge și se va lua în considerare dacă aveți tendințe de sângerare anormale. Medicul dumneavoastră va verifica dacă amigdalele dumneavoastră sunt inflamate activ și, dacă da, va prescrie antibiotice timp de câteva săptămâni pentru a controla infecția înainte de operație.

Procedura chirurgicală

O amigdalectomie se efectuează sub anestezie generală. Țesutul glandular este conținut în interiorul unei căptușeli de mucoasă pe care chirurgul o taie cu bisturiul, foarfeca, laserul sau un curent electric (electrocauter/radiofrecvența). Chirurgul îndepărtează apoi amigdalele. Fiecare amigdală are un aport substanțial de sânge, astfel încât electrocauterul este adesea folosit pentru a sigila vasele de sânge și a reduce riscul de hemoragie postoperator.

Imediat după o operație amigdalectomie:

  • Când vă treziți, puteți avea durere în gât (putin probabil dacă se face tratament analgezic corespunăator)
  • Personalul asistent medical vă va verifica periodic pulsul, tensiunea arterială, ritmul respirator și gâtul pentru a observa orice sângerare
  • În primele 2 ore după operație, nu vi se va permite să consumați alimente sau lichide
  • S-ar putea să vă fie dificil să mâncați sau să beți, dar veți fi încurajați să faceți acest lucru – cu cât vă folosiți mai des gâtul, cu atât mai bine. Cu cat beți mai multe lichide, cu atât durerile în gat vor fi mai reduse
  • Vă puteți aștepta la o ședere de spital de doar o noapte sau doua

Complicațiile posibile ale amigdalectomiei includ:

  • Durerea se poate ameliora în două zile sau mai mult, dar poate să reapară până la șase zile după operație. Este posibil să aveți și dureri de ureche (durerile sunt transmise în zona urechii, otalgie reflexă).
  • Poate apărea sângerare excesivă (hemoragie) de pe zona de implantare a amigdalelor. Marea majoritate a cazurilor de hemoragie apar în primele 8 zile după operație.
  • falsele membrane albe care se formează (la toți pacienții) pe zona de implantare a fostelor amigdale vă pot oferi un gust rău în gură și un miros urât al respirației. Aceste false membrane dispar după 8-10 zile de la intervenție și odată cu ele și simptomele descrise mai sus.

Auto-îngrijire după amigdalectomie

Fiți ghidat de medicul dumneavoastră despre cum să vă îngrijiți acasă, dar sugestiile generale includ:

  • Nu fumați.
  • Evitați exercițiile viguroase imediat după operație – pâna la 14 zile.
  • De obicei, ar trebui să aveți o pauza de minim o săptămână înainte de a reveni la serviciu sau la școală.
  • Evitați zonele înghesuite, închise (cum ar fi cinematografele) timp de cel puțin o săptămână, pentru a reduce riscul de infecție.
  • Durerea gâtului dvs. poate dura două-trei săptămâni, dar încercați să reveniți la dieta normală cât mai curând posibil – evitați să rămâneți la o dietă de mâncare pasată și înghețată după primele 10 zile de la operație.
  • Unele alimente pot provoca iritații și durere – evitați băuturile acre (cum ar fi sucurile de fructe citrice), mâncărurile picante și alimentele texturate timp de aproximativ 10 zile.
  • Evitați să luați aspirină, deoarece acest medicament care atenuează durerea poate provoca sângerare. Luați numai medicamente recomandate de medic sau chirurg.

Perspective pe termen lung după amigdalectomie

O amigdalectomie nu va reduce riscul sau frecvența unor probleme precum infecții ale tractului respirator superior (răceala comună), infecții toracice, laringită, infecții ale urechii medii, sinuzită sau alergii nazale. Cu toate acestea va opri episoadele de infecție amigdaliană recurentă și vă va permite să înghițiți mai ușor. Probabil că îți vei imbunătați respirația, dacă asta era o problemă înainte de operație (în cazul amigdalelor voluminoase, pacientul ar trebui sa nu mai sforăie în timpul somnului).

Programează-te