Ce înseamnă neuroradiologia intervențională?
Neuroradiologia intervențională constă în diagnosticul și tratamentul endovascular al malformațiilor vasculare cerebrale și spinale. De cele mai multe ori, neuroradiologia intervențională este o alternativă la chirurgia tradițională. Intervențiile cerebrale sau spinale prin interiorul vaselor de sânge au avantajul de a fi minim invazive: pacientul își poate relua activitatea în aproximativ patru zile de la intervenție.
Fiind un domeniu la intersecția mai multor specialități, echipele sunt formate din radiologi, neurochirurgi și neurologi. Această complementaritate este benefică atât pentru medici, cât și pentru pacienți.
BRAIN Institute este singurul centru de neurochirurgie modernă din România care reunește specialiști din toate domeniile necesare neuroradiologiei intervenționale: dr. Dana Iancu, radiologie; dr. Sergiu Stoica și dr. Mihai Crăciun, neurochirurgie; dr. Floricel Cristea și dr. Cristina Herțea, neurologie.
Cum se face?
Neuroradiologia intervențională se aseamănă cu cardiologia intervențională. Înainte, când o arteră ți se obstrua în inimă, chirurgul cardiovascular o desfăcea și o repara. În prezent, se rezolvă printr-o intervenție minim invazivă realizată prin arterele femurale din zona inghinală — totul se rezolvă pe interiorul arterelor, cu ajutorul razelor X. Echivalentul acestor intervenții se face și la nivelul creierului și al măduvei spinării.
Neuroradiologii intră prin interiorul vaselor de sânge și rezolvă diverse probleme: vase care s-au rupt și se repară; vase care s-au înfundat și se desfundă; vase care sunt anormal construite și se reconstruiesc.
Ce înseamnă pentru pacient neuroradiologia intervențională?
Avantajele neuroradiologiei intervenționale sunt următoarele: prognosticul este mai bun —obiectiv vorbind— și este mai confortabil pentru pacient. În primul rând, această abordare este mult mai puțin traumatică: în general, riscurile care se dau acestui tip de intervenții sunt între 3 și 5%; dacă se depășește acest procent, trebuie discutat un alt tip de tratament. În acele 95-97% dintre cazuri, pacientul trebuie să se trezească la fel ca înainte de intervenție: nu are nici un fel de tăiere sau cicatrice inestetică, iar creierul nu a fost atins absolut deloc.
Intrând prin vase, nu se întâmplă nimic la nivelul țesutului creierului. Pacientul se trezește exact cum era și înainte, stă două zile, și apoi își poate relua activitățile. Acesta este un foarte mare avantaj în țările civilizate, unde pacientul se poate întoarce la serviciu după a patra zi și este integrat în ritmul social normal.
Anevrismele cerebrale, fistulele și malformațiile arterio-venoase, precum și accidentele vasculare cerebrale acute se pot trata cu ajutorul neuroradiologiei intervenționale, folosind tehnici minim invazive și mult mai puțin traumatice pentru pacient. Acesta nici nu își dă seama că i s-a făcut o intervenție pe creier, ci simte doar presiunea și durerea surdă a cicatricei din zona inghinală pe unde s-a făcut abordul vascular.
După tratamentul neuroradiologic intervențional al unui anevrism cerebral, pacientul este externat la 24 de ore după intervenție și își reia viața normală și serviciul în câteva zile. Recanalizarea endovasculară rapidă (în mai puțin de 3-6 ore) a unei artere cerebrale blocată de un cheag de sânge poate salva pacientul cu AVC (accident vascular cerebral) de la moarte sau de un handicap major.
Ce este angiografia și când este necesară?
Angiografia este examenul radiologic care permite examinarea volumului interior al unui vas sangvin (arteră sau venă) și ale ramurilor în care se împarte acest vas; prin intermediul unui cateter se introduce o substanță de contrast la nivelul vaselor care urmează a fi investigate. Angiografia se realizează sub anestezie locală sau uneori generală, și durează de la câteva minute până la două ore. De obicei, procedura necesită spitalizare de 24 până la 48 de ore. Post-intervențional, se urmărește punctul de abord pe durata a 24 de ore.
Angiografia cerebrală sau cea medulară ajută la vizualizarea arterelor și venelor care alimentează creierul, mai exact la depistarea stenozelor (îngroșările) consecutive ale ateromului (depozit lipidic pe peretele arterial), anevrismelor (dilatații localizate ale arterelor), ocluziilor unui vas de către un aterom sau de către un cheag. De asemenea, angiografia poate releva prezența unei malformații arterio-venoase.
În cazul malformațiilor arterio-venoase (anomalie vasculară caracterizată printr-o comunicare anormală și directă între o arteră și o venă), angiografia este esențială pentru a surprinde multitudinea de vase care vascularizează malformația, ce pot induce în eroare neurochirurgul. Pentru a opri agravarea sau a spera în recuperare, această comunicare anormală trebuie întreruptă chirurgical sau pe cale endovasculară (prin interiorul vaselor). Pentru acest lucru, malformația arterio-venoasă trebuie identificată, localizată și caracterizată cu precizie. Chirurgul trebuie să știe exact unde să deschidă canalul și care din vasele vizualizate sunt cele anormale, pentru a le tăia sau coagula.
Uneori, se face un control angiografic și post-operator, pentru a demonstra rezolvarea anomaliei vasculare.