Cauze şi simptome

Ce sunt anevrismele cerebrale?

Anevrismele cerebrale sunt dilatații anormale ale arterelor cerebrale, ce se dezvoltă ca urmare a unor puncte slabe în peretele arterial. Anevrismele cerebrale sunt de mai multe tipuri: sacular, disecant, micotic și pseudoanevrisme.

Cum apar?

Cauzele anevrismelor, în totalitate, sunt defecte la naștere: modificarea structurii peretelui vascular, infecțiile micotice cerebrale și trauma cerebrală (în special cea penetrantă). Cele mai multe anevrisme apar sporadic; acestea sunt anevrismele cerebrale saculare, ce apar în 85% din cazuri la bifurcația unei artere cerebrale în circulația cerebrală anterioară, și în 15% din cazuri în circulația cerebrală posterioară. Există boli ce pot fi asociate cu anevrismele cerebrale cum ar fi următoarele: rinichiul polichistic, displazia fibromusculară, malformațiile arterio-venoase, bolile de țesut conjunctiv, sindromul Marfan, boala Ehlers-Danlos și sindromul Osler-Weber-Rendu.

Ghidurile curente recomandă screeningul pentru anevrisme cerebrale, dacă două sau mai multe rude de gradul întâi într-o familie sunt cunoscute să aibă un anevrism cerebral.

Prevalența anevrismelor este de 3-5% în populația generală; aproximativ jumătate dintre acestea se rup. Incidența anuală a rupturii anevrismelor este de aproximativ șapte din 100.000 de persoane. Riscul de ruptură este de 0,05-2% pe an, în funcție de mărimea și tipul anevrismului.

Cum se clasifică?

Din punctul de vedere al pacientului, anevrismele cerebrale vor fi împarțite în două mari clase: rupte și nerupte. Cele rupte sunt urgențe neurochirurgicale absolute, iar cele nerupte nu reprezintă o urgență, dar necesită o formă de tratament sau cel puțin supraveghere medicală prin imagistică.

Cum se manifestă?

Cel mai comun mod de prezentare al unui anevrism cerebral este ruperea acestuia, și producerea unei condiții grave: hemoragie subarahnoidiană anevrismală. O astfel de hemoragie subarahnoidiană se manifestă printr-o cefalee extrem de violentă, descrisă de pacient ca cea mai puternică durere de cap din viața sa. Poate fi asociată cu o pierdere a cunoștintei pentru câteva minute sau chiar mai mult. Pot fi prezente crize de epilepsie, deficite neurologice, meningism și comă.

20% dintre pacienții care suferă o ruptură anevrismală decedează înainte să ajungă la spital, iar 20-40% decedează în ciuda celui mai bun tratament posibil, incluzând tratamentul chirurgical și de reanimare. Numai  40-50% vor supraviețui unei astfel de rupturi anevrismale.

Uneori, anevrismele cerebrale cresc în dimensiuni, fără să se rupă; apăsând pe structurile cerebrale învecinate, pot determina deficite neurologice focale, paralizii de nervi cranieni și crize de epilepsie. Din păcate, acest tip de prezentare este mult mai rar, prognosticul fiind mult mai bun dacă sunt tratate înainte să se rupă.