Când trebuie făcută operaţia?
Principiul după care ne ghidăm este „operăm pacientul, nu RMN-ul”. Asta înseamnă că primordială este simptomatologia în stabilirea indicaţiei operatorii.
Operaţia trebuie făcută (indicaţii absolute) atunci când pacientul acuză dureri pe picior (sciatică) insuportabile, scăderea importantă a forţei musculare cu dificultăţi la mers sau sindromul de coadă de cal. Atunci când apare o pareză operaţia trebuie făcută în maxim 2 luni, altfel recuperarea nu va fi completă. În cazul sindromului de coadă de cal acest interval este redus la 2 zile (practic singura urgenţă reală în hernia de disc).
Dacă nu există deficite neurologice, sau sunt minime, se încearcă toate variantele de tratament conservator, iar decizia de operaţie aparţine pacientului.
Evident, atunci când RMN-ul nu arată o hernie de disc semnificativă, nu se face operaţia chiar dacă există simptomatologie (practic suntem în situaţia de a nu avea ce opera, iar cauza durerilor trebuie căutată în altă parte).
Cum se desfăşoară operaţia?
Pentru operaţia de hernie de disc pacientul este internat, de regulă, în dimineaţa zilei intervenţiei, dar trebuie să nu mănânce sau să bea din seara precedentă. Medicaţia preoperatorie include doar un anxiolitic şi analgezice.
Operaţia se desfăşoară sub anestezie generală, poziţia fiind pe burtă, cu spatele flectat pentru a deschide spaţiul dintre lamele vertebrale. La BRAIN Institute aplicăm principiile chirurgiei minim-invazive şi în cazul herniei de disc lombare, ceea ce înseamnă că folosim o incizie minimă, de 2-3 cm, centrată pe discul afectat (folosim reperaj radiologic atunci când este necesar pentru precizie), iar cea mai mare parte a intervenţiei se desfăşoară sub microscopul operator.
Prin poziţionare şi folosind instrumentar foarte fin nu avem nevoie să îndepărtăm din lamele vertebrale sau din faţetele articulare, ceea ce garantează dureri postoperatorii minime. Discul herniat este îndepărtat cu ajutorul unor pense speciale şi, pentru a preveni migrarea altor fragmente de disc (recidiva), se curăţă spaţiul intervertebral de fragmentele de nucleu pulpos. Scopul principal al operaţiei este eliberarea rădăcinii nervului spinal şi, astfel, îndepărtarea durerii şi a deficitelor neurologice.
O întrebare frecvent întâlnită este: „Ce se pune în locul discului?” Oricât de şocant ar părea, răspunsul este : „Nimic”. În primul rând nu se scoate tot discul, ci doar fragmentul herniat şi fragmentele libere care ar putea hernia altădată. Rămâne întotdeauna material discal sănătos, aderent la platourile cartilaginoase ale vertebrelor, care permite mişcarea vertebrelor (nu rămâne „os pe os”). Atunci când se face discectomie agresivă durerile postoperatorii sunt mult mai mari, fără beneficii comparativ cu discectomia limitată. Pe de altă parte, proteza de disc lombar este o metodă chirurgicală specială, cu indicaţii restrânse, care se efectuează pe cale anterioară (incizie abdominală, intervenţie îndelungată), şi nu se foloseşte în hernia de disc.
Pentru sutură, folosim fire resorbabile, intradermice, care nu trebuie îndepărtate.
Operaţia dureză, în medie, 1-2h, incluzând poziţionarea pacientului şi set-up-ul sălii de operaţie. Trezirea din anestezie se face la sala de operaţie, unde întotdeauna evaluăm rezultatul operaţiei din punct de vedere neurologic.
Care sunt riscurile si complicaţiile operaţiei?
Operaţia de hernie de disc, sau microdiscectomia lombară, cum mai este ea numită, este una dintre cele mai simple intervenţii neurochirurgicale, iar complicaţiile sunt foarte rare. Există, desigur, o listă lungă de riscuri şi complicaţii posibile, însă la BRAIN Institute, graţie experienţei şi profesionalismului personalului medical, dotărilor tehnice de ultimă generaţie şi condiţiilor deosebite din blocul operator, ele sunt reduse la minimum.
Cele mai frecvente complicaţii sunt fistula de lichid cefalo-rahidian datorită unei leziuni a sacului dural şi discita, inflamaţia discului datorită unei infecţii, însă ele apar în sub 1% din cazuri.
Există un risc de recidivă a herniei discale, care este apreciat în literatură în jurul cifrei de 10%. Acest risc este mai mare atunci când indicaţia operatorie a fost forţată (intervenţia nu era necesară). La BRAIN Institute, întrucât intervenim chirurgical doar atunci când într-adevăr nu mai există altă soluţie, acest risc este redus considerabil. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că există şi alte discuri intervertebrale care pot suferi acelaşi proces de uzură şi, la rândul lor, pot hernia.
O altă complicaţie este aşa-numitul sindrom post-discectomie, sau „failed back surgery”, care constă în dureri lombare intense, cu sau fără iradiere pe picior, apărut la persoanele operate de o hernie de disc şi care se datorează unei instabilităţi locale cauzate de o tehnică chirurgicală invazivă, cu îndepărtarea unui volum osos şi discal prea mare; cicatricea formată în aceste condiţii poate fi, de asemenea, sursa durerilor. Aplicând principiile neurochirurgiei minim invazive, la BRAIN Institute evităm această complicaţie.